Jumătatea lunii septembrie 2008. Lehman Brothers falimentează. Se deschide Cutia Pandorei peste ocean: pieţele financiare şi bursele sunt la pământ, bănci salvate în SUA. Avalanşa trece oceanul în doar câteva zile. Băncile europene au nevoie de injecţii de miliarde. La noi linişte şi pace, cel puţin în privinţa autorităţilor.
Doar cursul leu-euro dă semnale de îngrijorare. BNR luptă cu înverşunare dar nu reuşeşte să-l ţină în frâu, iar euro se duce în bălării.
Guvernanţii de atunci erau ocupaţi de alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc peste două luni. Strategii peste strategii, planuri, găleţi, pilote, făină, zahăr, discursuri cu împliniri măreţe – de aşa ceva am avut parte în luna octombrie 2008, atunci când lumea se aştepta la dezastru, iar autorităţile române la posturile călduţe din Parlament.
Presa internă expunea pe larg problemele din Europa şi SUA şi prevestea declinul, în acest timp autorităţile împărţeau bani în stânga şi-n dreapta pentru câştigarea electoratului. Ba, mai mult premierul Tăriceanu vedea oportunitatea de a ne cumpăra case în SUA. Nu ştiu câţi au reuşit să-şi cumpere locuinţă în State, dar ştiu că dacă Guvernul Tăriceanu nu stătea cu mâinile-n sân sau concentrat doar la alegeri, România nu avea parte de un declin economic atât de prăpăstios.
Acum, în noiembrie 2011, un stat de lângă noi, cartoful fierbinte al Europei, este la un pas de faliment sau de retragerea din zona euro. Este adevărat că falimentul Greciei sau ieşirea din zona euro se tot anunţă de câteva luni, dar acum cu anunţarea referendumului pentru planul de salvare, grecii se îndreaptă spre abis. Sau mai bine spus împinge Europa spre prăpastie.
Pericolul este aproape, liderii europeni fac planuri, strategii de câteva luni. În Ministerul de Finanţe din Germania s-au făcut diverse scenarii legate de Grecia, chiar
