Preoţi, dar şi mireni erau condamnaţi de regimul sovietic pentru ataşamentul lor faţă de religie, considerată de ideologii comunismului „opiu pentru popor".

Printre cele trei valuri de deportări în masă din RSSM, unul - cel din 1951 - este organizat exclusiv împotriva persoanelor credincioase, mai ales a celor care făceau parte din confesiunea creştină neoprotestantă a Martorilor lui Iehova, zişi şi iehovişti.

În noaptea din 31 martie spre 1 aprilie 1951, în cadrul operaţiunii „Sever" („Nord"), din RSSM au fost deportate 723 de familii, în total 2.617 persoane. Printre aceştia au fost şi părinţii ex-premierului Zinaida Greceanîi, actualmente deputat PCRM.

DEPORTAŢI PENTRU CREDINŢĂ ÎN 1951

Represiunea împotriva credincioşilor ortodocşi, dar şi a iehoviştilor şi baptiştilor a continuat însă şi după moartea lui Stalin în martie 1953. Deşi Hruşciov, Malenkov, Molotov, Kaganovici şi Voroşilov, membri ai conducerii colective a URSS între 1953-1955, au condamnat represiunile comise de Stalin, teroarea împotriva Bisericii Ortodoxe şi a confesiunilor neoprotestante a continuat cu o nouă vigoare, mai ales în următorii zece ani după dispariţia „liderului proletariatului mondial, urmaş fidel al lui Lenin".

GRUP DE CREDINCIOŞI, CONDAMNAT ÎN 1954

Printre primii din RSSM care sunt condamnaţi la gulag după moartea lui Stalin din motive religioase se numără un grup de iehovişti din satul Feteşti, raionul Edineţ. Era vorba în total de opt persoane: Vasile Tudor Scutaru, născut în 1933; Tudor Gheorghe Istrati, născut în 1919; Vladimir Ion Radu, născut în 1918; Nicolae Efim Cojocaru, născut în 1920; Simion Vasile Cristea, născut în 1931; Timofei Gheorghe Scutaru, născut în 1906; Gheorghe Minu Ciobanu, născut în 1931, şi Grigore Ion Ursu, născut în 1922.

Dosarul colectiv al acestora se păstrează astăzi în depozitul special al Serviciului de Inform