Instabilitatea din Zona Euro şi criza globală au determinat marile puteri economice ale lumii - organizate în grupul G20 - să se întâlnească într-un cadrul oficial pentru a căuta soluţii. Acesta este scopul summit-ului convocat pentru joi şi vineri, la Cannes, în Franţa.
Principalul subiect de discuţie va fi Grecia. Asta odată cu intenţia premierului Giorgios Papandreou de a organiza un referendum prin care să lase populaţia să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate devenite obligatorii în perspectiva salvării de la faliment - în varinata formulată de liderii Uniunii Europene.
Din G20 fac însă parte ţări ca India, Brazilia, Arabia Saudită sau Canada, al căror interes imediat faţă de "tragedia grecească" este un limitat. Aşadar, de ce s-ar da peste cap aceste economii să pună umărul la salvarea Greciei?
BBC oferă o serie de răspunsuri.
Primul: Există bănci din afara Europei care au împrumutat băncilor europene sume consistente, iar un posibil colaps în Grecia ar face ca alte ţări europene aflate în situaţii similare să nu îşi mai poată plăti nici ele datoriile către bănci, stârnind o reacţie în lanţ care s-ar întinde în toată lumea, după modelul crizei economice din 2008.
Al doilea: Ţările europene s-au înţeles asupra unui Fond de Stabilitate de 1.000 de miliarde de euro - care presupune ca băncile să-şi suplimenteze capitalul cu peste 100 de miliarde -, dar vor ca ţări precum China să contribuie de asemenea. Totuşi, China ar putea să pună condiţii, cum ar fi un acces mai mare spre pieţele europene sau suport politic în disputele cu SUA şi Taiwan. China ar mai avea un interes să împrumute UE: dacă ar cumpără mari sume de euro, valoarea monedei europene ar creşte, iar exporturile chineze ar deveni mai profitabile.
Al treilea: SUA şi Marea Britanie au înregistrat o încetinire economică în ultima vreme şi sunt în pericol să revină
