● Dacă ar fi să-şi rezume cartea într-o frază, Jared Diamond spune că ar face-o aşa: „Istoria a urmat diferite cursuri pentru popoare diferite, din cauza diferenţelor de mediu, nu din cauza diferenţelor biologice dintre fiinţele umane în sine“. Deci, geografia ne-a făcut ceea ce sîntem. Cartea despre care vorbesc se numeşte Viruşi, arme şi oţel –Soarta societăţilor umane (Editura Allfa, 2010) şi a devenit un best-seller de referinţă.
● Diamond are curajul să ofere în 500 de pagini o istorie completă a civilizaţiilor umane, explicînd aproape totul prin geografie. Este un demers curajos pentru că reînvie o legătură altădată compromisă. Ştiinţa politică comparativă a apărut ca un demers determinist-geografic. Altfel spus, primii oameni care s-au gîndit să compare între ele diverse societăţi au început prin a pune diferenţele pe seama mediului. Era facil, era la îndemînă. Herodot lăuda climatul Greciei ca fiind cel mai propice civilizaţiei, spre deosebire de căldurosul Egipt sau de prea friguroasa Sciţie. Moda asta de a lăuda ograda proprie a ţinut mult; Montesquieu era şi el convins că vremea temperată a Franţei e cea mai bună, la sud e prea cald, la nord e prea frig. Şi unul, şi altul, şi mulţi alţii trăgeau concluzii nu tocmai amabile despre popoarele „sălbatice“ care trăiau în climate nepotrivite. La un moment dat, acest tip de determinism geografic a căzut în desuetitudine; cu cît omul cunoştea mai mult din planeta sa, cu atît excepţiile erau mai multe şi etnocentrismul teoriilor mai evident.
DE ACELASI AUTOR Ponta veneţianul, Antonescu cruciatul, Băsescu constituţionalistul Dicţionar de intervenţii UE în treburile interne Dragă Parlamentule, ajută-mă să te respect Moscova nu mai are răbdare cu noi. Dar cui îi pasă? ● De asta spun că Diamond are curaj: se întoarce la origini, la geografie. Şi o face într-un mod fascinant, uneori pedant, alteori ir