Eliminarea sintagmei de „stat naţional” din textul Constituţiei ar putea facilita obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
După decizia Consiliului Judeţan Covasna de a organiza, la anul, un referendum privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, UDMR a mai născocit o pretenţie: cere eliminarea din Constituţie a sintagmei de „stat naţional”. Propunerea este respinsă „din start” atât de liderii PDL, cât şi de cei ai Opoziţiei.
Pretenţiile „la pachet” ale udemeriştilor sunt calificate drept exagerate atât de democrat liberali, cât şi de reprezentanţii USL. Dacă ieri politicienii clujeni respingeau ideea organizării referendumului din Covasna, de data aceasta ei sunt mai tranşanţi: un asemenea subiect este „de nediscutat”.
UDMR cere modificarea art. 152
UDMR vrea să modifice alineatul 1 din primul articol al Constituției care prevede că: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Liderii Uniunii propun ca acest articol să fie modificat astfel: „România este stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Propunerea a fost făcută printr-un amendament la proiectul de revizuire a Constituţiei aflat în dezbatere la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. Solicitarea Uniunii vine însă în contradiţie cu articolul 152 din chiar Legea Fundamentală potrivit căruia „dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”. De aceea, Uniunea cere mai întâi modificarea acestui articol.
Liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras argumentează solicitarea Uniunii prin faptul că nu se poate vorbi de o singură naţiune, atâta vreme cât există 19 minorităţi.
„Am solicita