Viaţa unor bucureşteni seamănă mai degrabă cu cea a oamenilor din sate şi comune. Curţile lor adăpostesc păsări, capre şi alte animale.

La doar câteva minute de Pipera, zona companiilor multinaţionale, unde oamenii vin la muncă spilcuiţi, la patru ace, iar viaţa la ţară este doar un plan de vacanţă, casele înconjurate de curţi iau locul zgârie-norilor de birouri.

Mulţi dintre bucureştenii din cartierul Andronache nu se gândesc unde unde să-şi petreacă seara, ci la cum să-şi organizeze treburile în gospodărie: la animale, păsări şi la ce concentrate să mai cumpere de la moară. Unii chiar unde să mai meargă cu caprele la păscut.

Aici oamenii nu se duc de dimineaţă la piaţă să cumpere ouă de la ţărani, ci se uită în coteţ să vadă ce fac găinile. Bucureşteni de când se ştiu, aceştia au alte îndeletniciri. Unele întâlnite mai mult în mediul rural, ci nu la câteva staţii de autobuz de Piaţa Universităţii, kilometrul 0 al Capitalei.

20 de păsări, într-o gospodărie

Elena Avram este o gospodină în vârstă de 73 de ani din cartierul Andronache. Dimineaţa, imediat după ce se trezeşte, Elena Avram merge la păsările ei din curte.

„Mai întâi le mătur, apoi le pregătesc apă cu pelin să previn bolile. Am citit eu într-o revistă“, spune femeia. Locuieşte aici de când se ştie şi se consideră bucureşteancă get beget. Cu toate acestea, niciodată nu s-a dus la piaţă să cumpere zarzavat sau ouă şi a a deprins de când era copilă micile îndeletniciri din gospodărie.

Ieri, bâtrâna pregătea masa pentru găini. Pe o măsuţă din curte ea amestecă pâine în apă caldă, „o hrană bună pentru păsări“, după cum spune chiar ea. În jurul ei, sunt cinci căţei negri, lăţoşi care se joacă şi aleargă printre picioarele ei. Elena are 20 de păsări pe care nu le consideră doar o sursă de hrană, ci o plăcere, un obicei la care nu ar renunţa.

„Am avut şi r