Conform evidenţelor Ministerului Agrciulturii, anual, suprafaţa ieşită din circuitul agricol creşte în România. Majoritatea terenurilor agricole care îşi pierd utilizarea în scop agricol fac obiectul tranzacţiilor imobiliare. Pentru că la nivel mondial se vorbeşte tot mai mult despre iminenţa unei crize alimentare, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să limiteze fenomenul scoaterii de terenuri din circuitul agricol, prin instituirea unor taxe suficient de mari încât contracareze această tendinţă.
Un fenomen ce ia amploare
Preocupaţi de iminenţa unei crize alimentare globale, reprezentanţii Comisiei Europene susţin limitarea fenomenului de scoatere de suprafeţe din circuitul agricol, intenţionând să recomande statelor comunitare să instituie o serie de taxe mai mari pentru scoaterea de suprafeţe din circuitul agricol, pentru a descuraja acest fenomen care a luat amploare în ultimii ani într-o serie de state europene, printre care şi România. De altfel, încă din 2001 Comisia Europeană a susţinut taxarea operaţiunilor de scoatere din circuitul agricol, precizând că pământul folosit pentru producţia agricolă este regula, iar scoaterea terenurilor din circuitul agricol, excepţia. “Terenurile nu se epuizează dacă sunt exploatate în mod raţional, iar atunci când acestea sunt scoase din circuitul agricol, temporar sau definitive, trebuie avute în vedere interesele statului privind asigurarea unei producţii agricole optime şi atragerea în circuitul agricol a altor suprafeţe”, susţin specialiştii în politice agricole ai C.E.
În România, pe lângă scoaterea nejustificată de suprafeţe de teren din circuitul agricol, se remarcă şi fenomenul lăsării nelucrate a unei suprafeţe din ce în ce mai mari de teren – anul trecut, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate. Dacă această suprafaţă ar fi cultivată,
