Oamenii de stiinta au cazut de acord ca un dinte apartinand unui copil, gasit pe teritoriul Italiei, si un fragment din maxilarul superior, gasit in sudul Angliei, sunt cele mai vechi ramasite ale omului modern gasite pe teritoriul Europei.
Ambele ramasite, prima gasita in Grotta del Cavallo, Apulia, si a doua in caverna Kents, din Devon, apartin speciei Homo sapiens si se crede ca au o vechime de 41.000 pana la 45.000 de ani (cum se banuieste in cazul dintelui gasit in Italia), relateaza BBC, citand un raport aparut in jurnalul Nature.
Descoperirea confirma teoria acceptata pana acum, conform careia Homo sapiens ar fi trait in paralel cu Neanderthalienii in aceasta parte a lumii, dupa cum explica Tom Higham, de la Universitatea Oxford. Oamenii de stiinta estimeaza ca cele doua specii au trait in paralel timp de 3.000 - 5.000 de ani.
Desi despre existenta ambelor ramasite se stie de zeci de ani (fragmentul de maximar fiind gasit in 1927, iar dintele in 1964) abia acum s-a stabilit cu exactitate vechimea lor si faptul ca apartin primilor oameni moderni care au trait in Europa. Pana acum se credea ca acestea ar fi putut apartine unor Neanderthalieni. Noua tehnologie a fost insa cea care a facut lumina.
Forma fragmentelor, compararea acestora cu alte ramasite apartinand deopotriva oamenior moderni, dar si Neanderthalienilor, datarea acestora au dus la concluzia ca sunt, cu certitudine, cele mai vechi ramasite ale Homo sapiens de te teritoriul Batranului Continent.
Nimeni nu stie de ce au disparut Neanderthalienii si daca oamenii moderni au avut vreo contributie in extinctia acestora. Se poate ca schimbarile suferite de clima, multe si extrem de rapide in acea perioada, sa fi fost factorul care a jucat rolul crucial.
Oamenii de stiinta au cazut de acord ca un dinte apartinand unui copil, gasit
