Intors in tara dupa dramaticul Consiliu UE din 26-27 octombrie, premierul grec George Papandreou a anuntat "inceputul unui noi ere pentru Grecia", salutand deciziile liderilor din zona euro.
La doar cateva zile, cand toate capitalele occidentale se bucurau, cel putin, ca au castigat ceva timp, Papandreou a revenit cu o decizie care a spulberat ultima bruma de speranta ca Europa va reusi sa iasa din situatia actuala fara "pierderi" majore.
Despre greci nu s-a mai vorbit, probabil, atat de mult in Europa de pe vremea caderii Constantinopolului.
Anuntul premierului grec privind organizarea unui "referendum" pe tema planului de "salvare a Greciei" adoptat la ultimul Consiliu european a cazut ca un trasnet la Berlin, Paris si Bruxelles, dar cu siguranta a transmis unde de groaza si in celelalte capitale din zona euro. Si nu numai.
De la instalarea sa la putere, acum 2 ani, Guvernul socialist de la Atena a repetat ori de cate ori a avut ocazia, aproape mecanic, ca Grecia va ramane in zona euro si va face "tot ce este necesar" pentru onorarea obligatiilor sale financiare, inclusiv adoptarea masurilor dure de reforma si austeritate, pe care toate guvernele de la Atena, de dupa 1974, le-au amanat cu un talent demn de o cauza mai buna.
Pentru ca jumatatile de masura adoptate la Atena - prea timid si prea tarziu - nu au reusit altceva decat sa arunce strazile oraselor grecesti in haos, liderii occidentali au intervenit, progresiv, amenintati de spectrul prabusirii monedei comune europene, interventii care au culminat cu deciziile din 27 octombrie, "salutate" initial de domnul Papandreou.
Prima mare eroare din declaratia premierului grec este cea referitoare la "salvarea Greciei" decisa de liderii occidentali. Acestia au fost motivati, si inca foarte puternic, exclusiv de salvarea euro. Daca Grecia ar fi fol
