- drumul dinspre gazete către muzeu -

Institutul Cultural Român (ICR) a deschis la Centrul Belgian al Benzii Desenate din Bruxelles expoziţia „77 de ani de bandă desenată românească“. O expoziţie descoperită cu emoţia bedefilului care vede, în sfîrşit, cîteva mostre ale literaturii naţionale expuse în capitala benzii desenate. Într-adevăr, cărţile BD sînt considerate în Belgia bunuri de patrimoniu, iar Centrul Belgian al Benzii Desenate îngrijeşte şi îmbogăţeşte această colecţie de comori. Centrul are un muzeu cu expunere permanentă, o librărie, programe de cercetare şi rezidenţă, precum şi un spaţiu dedicat expoziţiilor temporare. Printre planşele din seria Tintin, ştrumfi miniaturali şi obiecte care au aparţinut marilor creatori şi editori de benzi desenate Peyot şi Hergé, sînt expuse acum şi cîteva zeci de desene româneşti. Sînt obiecte cu adevărat rare, căci planşele originale se pierd de regulă prin tipografii, după imprimarea întregului tiraj. Curatorul expoziţiei de la Bruxelles, Alexandru Ciubotariu – el însuşi creator de BD – a reuşit să adune însă cîteva mostre esenţiale cu ajutorul cărora punctează istoria veche de un secol a benzilor desenate româneşti.

Cum s-a născut această expoziţie? Există un context românesc şi unul belgian. Mai întîi – despre contextul românesc. Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu, ambii desenatori şi pasionaţi de benzi desenate, au publicat în urmă cu un an Istoria benzii desenate româneşti. Apoi, vara aceasta, s-a inaugurat la Muzeul Naţional de Artă Cotemporană un Muzeu al Benzii Desenate – de fapt, o expoziţie-performance (deschisă tot cu sprijinul ICR) dedicată trecutului, dar mai ales prezentului acestui gen literar care se înrudeşte cu artele vizuale. O parte a colecţiei prezentate atunci s-a mutat acum la Centrul Belgian al Benzii Desenate de la Bruxelles. Contextul belgian, foarte favorabil unei bune receptări, est