Domn al Ţării Româneşti şi conducător al tuturor celor trei ţări medievale care formează România de astăzi (Ţara Românească, Transilvania şi Moldova), aşa apare în conştiinţa şi istoria românilor voievodul Mihai Viteazul. Dar care este realitatea care se conturează în jurul vieţii marelui erou naţional? Tânărul istoric clujean Liviu Câmpean dezvăluie în cartea sa adevăratele chipuri ale domnitorilor români de până în secolul al VII-lea.

Mihai Viteazul este dezvăluit de Liviu Câmpean, istoricul care cercetează istoria medievală cu girul Academiei Române, ca un personaj desprins parcă din realităţile secolului XX: urmărit de creditorii din Constantinopol cărora le datora 1,5 milioane de galbeni, sumă plătită pentru cumpărarea tronului, un erou închipuit, produs al conjuncturilor favorabile şi nu al unei dragoste nemărginite faţă de ţară, o persoană deloc îndrăgită de nobilime şi ţărani, pe care îi legase de glie.

“Mihai Viteazul sub nicio formă nu a avut un resort patriotic atunci când s-au unit Ţările române. El nici nu a ştiut ce face. Naţiunea modernă apare în secolul al XVIII-lea, odată cu revoluţia franceză. La vremea lui Mihai Viteazul, naţiunea, natio desemna un grup privilegiat de oameni; saşii, ungurii erau natio”, arată Liviu Câmpean.

Mihai Viteazul şi-a cumpărat tronul cu 1,5 milioane de galbeni

Istoricul Liviu Câmpean spune în cartea sa că voievodul “Mihai Viteazul a plătit cea mai mare sumă cunoscută pentru cumpărarea tronului: 1,5 milioane de galbeni”. Acesta arată că, încă de la începutul secolului al VI-lea, domnii erau confirmaţi pe funcţie de Poarta Otomană, iar, ca şi în zilele noastre, banii reprezentau un criteriu principal de selecţie.

Datoria către turci l-a urmărit pe Mihai Viteazul. “Într-un document aflat în arhiva Bisericii Negre din Braşov, un fost senator de Braşov şi probabil om de încredere al voievodului, Ma