Viata arata ca, in timp unii cheltuiesc in dreapta si in stanga, iar altii cantaresc fiecare banut, aceasta atitudine tine mai mult de psihologia omului, decat de veniturile sau bogatia lui.
Exista zgarciti bogati, dar exista si saraci uluitor de risipitori, carora, in ajunul zilei de leafa, le sufla vantul in buzunare. Balzac a creat personajul Gobseck, bogat, dar de o zgarcenie proverbiala, iar Delavrancea l-a creat si el pe inavutitul Hagi Tudose, care, ca sa nu tina multa vreme usa deschisa iarna, cand intra pisica in casa, i-a taiat coada.
Literatura este plina si cu saraci care si-au induiosat cititorii, impartindu-le altora putin din putinul lor, ceea ce n-ar fi facut niciodata Gobseck sau Hagi Tudose. Oare de ce?
Cercetatorii - carora nu le scapa nimic necercetat - s-au ocupat si de aceasta problema. Psihologul George Lowenstein de la Carnegie Mellon University, din Pittsburgh, Pennsylvania, a ajuns la concluzia ca zgarcenia sau risipa depind, adesea, de modul cum functioneaza creierul nostru si nu de cat avem in buzunar.
Testand un lot reprezentativ format din 13.000 de subiecti, echipa condusa de Lowenstein a ajuns sa-i imparta in trei grupe: zgarcitii, cheltuitorii si - ca sa zic asa - oamenii cu scaun la cap.
Acestia din urma s-au dovedit majoritari, in proportie de 59%. Dintre ceilalti, 25% sunt zgarciti, iar 16% risipitori - ne informeaza infoniac.ru.
Uneori, buzunarul gandeste mai bine decat creierul
Rezultatul este surprinzator, intrucat logica ne spune ca procentul celor atenti cu banii castigati din greu ar trebui sa fie mult mai mare. Asa ar sta lucrurile, daca procentul ar depinde numai de buzunar, nu si de cum functioneaza creierul nostru.
Cercetatorul a demonstrat ca avaritia sau risipa sunt fenomene mai mult emotionale, decat pragmatice. Acest aspect
