Liderii Europei sunt presaţi de potenţialii finanţatori să prezinte un plan credibil de rezolvare a crizei datoriilor, înainte ca ele să se angajeze în majorarea resurselor financiare ale Fondului Monetar Internaţional.

China şi Statele Unite sunt principalele voci în corul celor care, în cadrul întâlnirilor G20, au refuzat să-şi asume orice fel de măsuri pentru readucerea creşterii economice şi revenirea pieţei muncii, până la momentul în care vor primi detalii despre modul în care Europa şi-a propus să resolve criza creditelor suverane, scrie Financial Times într-un articol despre problemele cu care summit-ul G20 se confruntă.

Astăzi este a doua zi în care liderii G20 se întâlnesc pentru a discuta criza europeană, şi urmează unei zile extrem de agitate ca urmare a anunţului făcut de Grecia, care spunea că s-ar putea cere un referendum pentru acceptarea planului propus de Europa. O zi în care Papandreou a ameninţat cu demisia pentru obţinerea sprijinului partidului de opoziţie pentru împrumutul de 108 miliarde de euro de la UE, BCE şi FMI.

Oficialii europeni sunt acum în aşteptarea unor angajamente suplimentare din partea Italiei în sensul rezolvării problemelor de îndatorare pe care această ţară le are. Un oficial Italian a declarat vineri că ţara sa este pregăită să accepte sfaturi de la FMI privind punerea în aplicare a unor reforme structurale, dar a negat că Italia ar fi acceptat monitorizarea din partea Fondului.

Un draft al comunicatului pe care G20 urmează să-l dea publicităţii, care a încăput pe mâinile jurnaliştilor, sugerează că liderii europeni se gândesc la nişte linii de credit pe termen scurt din partea FMI pentru statele care au politici bugetare solide, care ar putea fi afectate de turbulenţele financiare.

Din corul vocilor care pun presiune pe liderii europeni face parte şi Rusia, care şi-a exprimat frustrarea pri