Adâcurile Mării Negre devin cel mai agitat front de luptă pentru giganţii petrolieri internaţionali - americani şi ruşi -, "muniţia" anunţată până acum pentru cercetările acestei zone necunoscute fiind de 2,5 miliarde de dolari.
La începutul anului viitor, România va afla dacă apele adânci ale Mării Negre ascund sau nu comori de hidrocarburi, iar dacă firmele care s-au avântat până acum în acest pariu imens vor avea succes, sumele investite s-ar putea dubla.
O întrebare persistă însă: pentru ce sapă aceste companii, cât petrol şi gaze ascunde Marea Neagră în realitate? Profesorii de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi cei ai Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze sau cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină GeoEcoMar spun la unison că acum este imposibil de spus cât "aur negru" este în zonele de mari adâncimi din Marea Neagră, dar faptul că deodată companii de talia Exxon sau Lukoil sunt dispuse să îngroape sume imense pentru această zonă este un indiciu.
"E ceva acolo. Dacă era doar unul singur care se avânta în această zonă de mari adâncimi, mai ziceam, dar deja sunt multe companii, aşa că semnalul este pozitiv", spune Mihai Ionescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Univeristăţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.
Petrom, cea mai mare companie din România, deja extrage circa 17% din producţia totală de hidrocarburi din Marea Neagră, lucru care arată că potenţial există.
"Sunt zone noi (cele de mari adâncimi - n.red.), dar Marea Neagră a dovedit că are resurse. Ceea ce se face acum este să se meargă mai departe", spune Gheorghe Oaie, directorul general al GeoEcoMar.
Mai mult, adâncurile Mării Negre mai ascund o comoară: hidraţii, un tip de gaze ascunse în sedimentele de pe fundul mării car
