Agenţia Naţională a Medicamentului, condusă până în urmă cu câteva luni de Daniel Boda, cercetat de DNA, este acuzată că întârzie cu bună ştiinţă „traducerea“ prospectelor de la medicamente pentru ca acestea să fie pe înţelesul tuturor pacienţilor. Ei au acreditat doar anumite firme care să se ocupe de această operaţiune, cu toate că nicăieri în Europa nu este nevoie de aşa ceva.

Potrivit legislaţiei europene, toate medicamentele de uz uman trebuie să fie însoțite de prospecte medicale scrise în așa fel încât informația din acestea să poată fi citită și înțeleasă până și de persoane fără studii liceale.

Printre informațiile importante dintr-un prospect, se regăsesc cele despre reacțiile adverse, avertismente cu privire la cei care nu ar trebui să ia medicamentul în cauză, etc. La nivelul Uniunii, din noiembrie 2005, producătorii de medicamente au obligația legală de a testa măsura în care prospectul unui medicament poate fi citit și înțeles cu ușurință.

Acesta trebuie să fie „lizibil, clar și ușor de utilizat”. Pentru aceasta, producătorul trebuie să prezinte un raport de test de lizibilitate către autoritățile naționale competente. Aceste teste trebuie realizate de anumite firme specializate, care fac o cercetare sociologică care verifică dacă exprimarea din prospect este pe înţelesul tuturor. De altfel, ele trebuie să modifice prospectul, să-l aducă la o formă cât mai prietenoasă pentru pacienţi.

Agenția acreditează, deși nu e nevoie

Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România a decis să permită doar anumitor companii să efectueze teste de lizibilitate cu grupuri țintă de pacienți.

De când acest sistem de acreditare a fost introdus, doar două companii au fost acreditate, deşi zece au solicitat acest lucru. Acestea sunt firme care nu au nicio experiență de rescriere medicală sau în domeniul testăr