Concluziile summitului UE de la Bruxelles au avut un efect pozitiv asupra pieţelor financiare, chiar dacă există riscul ca ameliorarea sentimentului investitorilor să fie de scurtă durată, având în vedere caracterul vag de implementare al măsurilor stipulate. Deşi s-a decis majorarea capacităţii FESF la 1.000 mld. euro, încă nu a fost precizată modalitatea de finanţare a Fondului, probabil pentru că se speră şi la o contibuţie însemnată a Chinei.

De asemenea, s-a hotărât şi recapitalizarea băncilor din UE, fără a se menţiona dacă această capitalizare se va face din surse private sau prin participarea statelor sau a organismelor europene.

Chiar dacă aceste detalii nu au fost stabilite clar, modalitatea în care vor fi implementate aceste măsuri are o importanţă majoră şi aceste detalii vor face diferenţa până la urmă şi vor genera efecte notabile asupra statelor europene. Cu siguranţă, aceste măsuri vor creşte costul capitalurilor şi vor exercita presiune suplimentară asupra bugetelor publice naţionale. Stabilirea unui plafon de reducere cu 50% a datoriei Greciei faţă de bănci, presupunând acceptarea din partea acestora a unor pierderi de circa 100 mil. euro, va lovi în principal băncile elene şi o parte a acestora va fi naţionalizată. Participarea sectorului privat la eşecul Greciei a fost apreciată drept justă de către pieţe şi chiar a condus la o creştere a cotaţiilor băncilor pe burse, însă, după părerea mea, va ridica şi costul solicitat de sectorul privat pentru finanţarea datoriei publice a statelor cu probabilitate ridicată de default. În condiţiile creşterii nevoilor de finanţare ale băncilor din Vest, este îndreptăţită îngrijorarea preşedintelui Băsescu şi a BNR în privinţa expunerii marilor grupuri bancare europene asupra României.

În virtutea amplificării riscurilor de reducere a expunerii băncilor occidentale asupr