Inspirat spunea cineva: "sa te feresti nu numai sa primesti daruri de la greci, dar si sa le oferi daruri grecilor". Cum nu se poate mai bine, acest lucru tocmai a fost ilustrat de recentul gest al premierului Andrea Papandreou.
Domnia sa, dupa ce a tacut malc in timpul "eurodezbaterilor" care incercau sa gaseasca o solutie pentru a-i scoate tara din faliment, s-a gandit el bine cum sa scoata basma curata guvernarea socialista din aceasta poveste si - dupa ce o fi exclamat in fata cabinetului pe care il conduce Evrika! - a uimit intreaga Europa catadicsind sa ceara organizarea unui referendum pe aceasta tema.
Chiar daca majoritatea vocilor pertinente din intreaga lume acuza gestul populist al premierului grec - "Este absurd. Grecia va fi izolata" (Alberto Bernal, analist Bulltick Capital Markets), "Grecia va declara falimentul"(Christopher Pissarides, laureat Premiu Nobel), "Grecilor le place sa faca probleme" (Kathy Lien, director GFT Forex) -, exista desigur si simpatizanti ai acestei initiative a domnului Papandreou.
Simplificand lucrurile, se poate spune ca grecii vor sa scape basma curata si sa nu isi mai plateasca datoriile de peste 400 miliarde de euro. Iar falimentul declarat ar putea fi o solutie de succes. La o scara mai mica, dar deloc neglijabila, au probat aceasta "metoda" si numeroase firme fantoma la noi in tara.
Istoria a demonstrat ca nu intotdeauna vointa unui popor exprimata prin voturi, impinge natiunea in directia corecta. Sa ne reamintim doar cum printr-un vot profund democratic in Germania a ajuns la putere clica national-socialista a lui Hitler.
Nu numai in domeniul strict politic vointa celor multi nu este neaparat si cea corecta. In domeniul economic, a lasa poporul sa judece printr-un referendum care este calea optima de urmat este un act aproape sinucigas.
Pe undeva at