Tot mai des, suntem îmbiaţi să testăm metode ce promit purificarea organismului de toxine. Curăţarea colonului, drenajul limfatic, reflexoterapia, chiar şi duşurile scoţiene se numără printre tratamentele pe care le avem la îndemână. Sunt ele necesare?

Organismul are propriile mecanisme prin care se curăţă de substanţele nocive: transpiraţia, diureza (eliminarea de urină), tranzitul intestinal şi respiraţia. Însă aceste funcţii au o misiune tot mai dificilă în condiţiile în care consumăm alimente tot mai bogate în aditivi, respirăm un aer mai poluat şi luăm contact cu produse de curăţenie pe bază de substanţe chimice. Toate acestea au efecte cumulative asupra organismului, obligându-l să se adapteze pentru a menţine un echilibru interior.

Pe termen lung, consecinţele pot fi de la simple neplăceri şi până la boli grave. „Există o serie de simptome nespecifice care ar trebui să ne ridice un semn de întrebare şi să ne indice nevoia de detoxifiere: tulburările gastrointes­tinale (constipaţie, meteorism abdominal, senzaţie de greaţă, gust amar), senzaţia de oboseală cronică, ameţelile, lipsa poftei de mâncare, somnolenţa diurnă, insomnia nocturnă sau stările de agitaţie", ne explică Ruxandra Constantina de la clinica Medas, medic de familie cu competenţe în apifitoterapie şi în reflexoterapie.

Alimentaţia, cât mai puţin procesată

Ne mobilizăm pentru un proces de purificare a organismului atunci când nu ne simţim bine şi când suntem conştienţi de anumite greşeli şi excese, dar şi când înţelegem că un asemenea demers aduce beneficii pentru sănătate. „În medicina alopată, curele de detoxifiere în sine nu există ca şi tratament medical propriu-zis. Aceste situaţii sunt în general conştientizări ale unor erori de alimentaţie, de exemplu, generate de stilul de viaţă modern, de timpul redus alocat preparării alimentelor şi alimentaţiei, de ofert