Foto: Sergei Karpukhin / Reuters Comunitatea ştiinţifică a aşteptat cu sufletul la gură ziua de 4 noiembrie, când s-a deschis trapa „navetei” la bordul căreia s-au aflat cinci astronauţi europeni şi unul chinez, trimişi într-o misiune spectaculoasă „pe Marte”. În fapt, aceasta a fost o simulare. Demarată în noiembrie 2007. O încercare a omenirii de a-şi testa limitele psihice, fizice, fiziologice etc. în condiţii extrem de dificile pentru o fiinţă atât de fragilă, cum este omul.
Realizat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Institutul pentru Biomedicină din Federaţia Rusă, experimentul Mars500 a fost împărţit în trei secţiuni. Între 15 şi 27 noiembrie 2007 s-a încercat testarea echipamentelor, a instalaţiilor şi a procedurilor operaţionale necesare pentru o călătorie spre Planeta Roşie. A doua etapă s-a derulat pe parcursul a 105 zile, între 31 martie şi 14 iulie 2009, şi a constat în izolarea a şase astronauţi voluntari într-un „vehicul spaţial” amplasat undeva lângă Moscova. Al treilea stadiu a început în iunie 2010, a durat 520 de zile şi s-a încheiat astăzi, 4 noiembrie.
Pentru ultima etapă, care s-a desfăşurat la o periferie a Moscovei, au fost selectaţi şase astronauţi voluntari, fiecare cu câte o specializare (inclusiv în medicină, inginerie, biologie, tehnică de calcul). În iunie 2010, ei au fost închişi într-o cameră de izolare, amenajată întocmai unei capsule de navigaţie. În acest spaţiu au avut nu doar contact personal unii cu alţii, dar şi contact prin voce cu „centrul de comandă” simulat şi cu familia şi prietenii, aşa cum se întâmplă în mod normal într-o misiune spaţială reală. Pentru a fi cât mai aproape de realitate, în timpul comunicaţiilor s-a creat o întârziere de 20 de minute şi echipajul a primit o dietă identică aproape cu cea utilizată pentru Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Totodată, „astronauţilor” li s-a permis