Fie că România îl recunoaşte sau nu, Kosovo este o realitate. Cel mai tânăr stat din Europa este în continuă construcţie ca şi clădirile şi cam toate locurile din Priştina. Nimeni - nici SUA, nici UE, nici kosovarii albanezi şi nici cei sârbi - nu ştie însă când se va termina construcţia şi dacă materialele vor fi rezistente şi durabile. Corespondenţă FP România de la Priştina.
Pe străzile Priştinei circulă mai multe maşini decât pot duce uliţele care par de ţară. Un amalgam de clădiri moderne te primeşte cu un aer trist. Eşti la oraş, dar te simţi ca la ţară...poate şi pentru că dealurile sunt aproape.
Din fuga taxiului se văd spălătorii şi service-uri auto şi câteva bănci, mănunchiuri de case şi blocuri parcă toate la fel, zone marcate cu sârmă ghimpată – evident locaţii ale KFOR sau EULEX. Te întrebi ce or produce localnicii. Kosovo este cel mai tânăr stat din Europa cu 50% din populaţie sub 25 de ani. Majoritatea însă sunt şomeri.
Principala sursă de încasare la buget o reprezintă banii trimişi acasă de diaspora din Germania, Elveţia sau din ţările scandinave. În ciuda sărăciei, a şomajului şi a stagnării economice, există doi factori care nu ar permite un scenariu de primăvară arabă în Kosovo, îmi spune un jurnalist la cotidianul de limbă albaneză Zeri. Kosovarii sunt obosiţi, sătui de război, au suferit prea mult de pe urma purificării etnice din era Miloşevici. În al doilea rând, prezenţa forţelor NATO şi UE pe teritoriul kosovar descurajază orice elan revoluţionar. Totuşi Artan Haracia nu exclude o explozie a tensiunilor sociale, alimentate de degradarea stării economice, într-un viitor nu prea depărtat.
Problema recunoaşterii
Deocamdată kosovarii sunt cei mai eurofili locuitori din Europa. 95% dintre ei îşi doresc aderarea cât mai rapidă la UE, în speranţa unor locuri de muncă şi a unei vieţi mai bune. Drum