Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că statele europene "nu ar avea mare lucru de pierdut de pe urma unei ieşiri a Greciei din zona euro, dar acestora le este teamă de efectul de contagiune şi de crearea unui precedent".

Pe de altă parte, un default al Greciei "ar pune mari dileme" Uniunii Europene deoarece "s-ar pune presiune şi mai mare pe Italia, Spania şi Portugalia şi ar transmite unde de şoc în pieţele financiare", ceea ce va afecta şi România.

"Filialele băncilor greceşti din România vor fi preluate de statul român dacă nu va fi cineva mai rapid", spune Daniel Dăianu, totodată fost ministru de finanţe.

El apreciază că ar putea fi folosite fonduri europene pentru intervenţii pentru statele care nu aparţin zonei euro, dar al căror sistem bancar este controlat masiv de instituţii de credit străine. Pe de altă parte, el consideră că "statele şi BCE nu vor lăsa băncile să eşueze".

Dacă Grecia va da faliment, "statul va ajunge la un echilibru bugetar în care echilibrul primar va fi egal cu cel operaţional", explică Dăianu. Sectorul bancar va fi însă falit, iar problemele se vor transfera apoi spre sectorul privat, care nu se va mai putea finanţa o perioadă. Totuşi, dacă "banca centrală a Greciei va emite o monedă proprie, ea ar putea unge rotiţele economiei elene, dar trecerea de la euro la moneda naţională este un proces dificil care ar putea dura mult timp", a afirmat economistul.

Daniel Dăianu consideră, de asemenea, că Grecia este o ţară în faliment, iar haircut-ul de 50 % al datoriilor stabilit de liderii zonei euro a fost acceptat de bănci deoarece onorarea în pieţe a CDS-urilor este deosebit de importantă. Totodată, măsurile luate de liderii europeni sunt doar de gestionare a crizei şi nu rezolvă problemele de fond, iar construcţia EFSF este precară.

Situaţia este mai gravă deoarece "dincolo de nervozi