Haosul politic de la Atena riscă să arunce în aer întreaga zonă euro. A fost o motivaţie suficient de puternică pentru Bruxelles să intervină şi în chestiunile interne ale statului elen. De la Palatul Maximos, reşedinţa şi biroul premierului elen, la Palatal Prezidenţial al liderului grec, Karolos Papoulias, sunt doar câţiva paşi.

De vineri noapte, de când a trecut cu brio de votul de încredere în Parlament, în schimbul promisiunii că se va retrage de la şefia Guvernului, premierul Giorgios Papandreu a străbătut drumul dintre cele două palate de multe ori. Opoziţia conservatoare, reprezentată de partidul ,,Noua Democraţie" (creditată în sondaje cu 28% din preferinţele electorilor greci), nu se lasă înduplecată uşor să facă parte dintr-un guvern de uniune naţională.

Liderul conservatorilor eleni, Antonis Samaras, insistă asupra organizării de alegeri anticipate de urgenţă. Papandreu şi ministrul Finanţelor din cabinetul său, Evangelos Venizelos, avertizează că organizarea unor alegeri, în momentul de faţă, înseamnă declararea oficială a falimentului Greciei. Decalogul în zece puncte al ministrului Venizelos poate fi rezumat în câteva cuvinte: un guvern de tranziţie până în februarie, care să aplice planul de salvare şi măsurile de austeritate pe care le implică şi abia apoi organizarea de alegeri anticipate. Liderul „Noua Democraţie" insistă că nu poate forma un guvern de uniune naţională cu socialistul Papandreu. Acesta nu se lasă mai prejos şi spune că va demisiona abia în momentul în care PASOK şi opoziţia vor ajunge la un acord.

Negocierile politice şi jocurile de culise ale PASOK şi ale opoziţiei au pus la grea încercare răbdarea Bruxelles-ului, care ieri-seară a pus piciorul în prag. Într-o intervenţie fără precedent în chestiunile interne ale unui stat membru, UE a făcut presiuni asupra Atenei să formeze imediat un guvern de coaliţie naţională