În Calendarul Popular, lunii noiembrie i se spune Brumar, Promorar sau Vinar. Este vremea în care fierbe mustul şi se transformă în vin, licoare folosită odinioară în beţiile rituale închinate zeului trac Dionysos, iar acum este consumată în mod tradiţional la marile praguri şi sărbători de peste an. Oamenii îngrijesc pomii pentru a da rod în anul ce vine, curăţă gardurile şi curţile, se pregătesc pentru iarnă. Este o lună ce stă sub semnul şezătorilor, al postului, al sărbătorilor precreştine, Filipii de Toamnă, Ziua Lupului, Ziua Strigoilor, a sărbătorilor creştine, precum Cosmandinul, Sfinţii Arhangheli, Ovidenia, Sântandrei.
Cosmandinul
Întâia zi a lunii este cunoscută sub denumirea de Vrăcel sau Cosmandin şi este consacrată leacurilor băbeşti şi ritualurilor de medicină populară. Denumirea este de fapt o contopire a numelor Sfinţilor Cosma şi Damian, „doctori fără arginţi”, despre care se povesteşte că umblau prin lume şi îi tămăduiau pe bolnavi, fără a le lua acestora vreo plată. De aceea, sunt adesea pomeniţi în descântece şi invocaţi când se prepară leacuri din plantele tămăduitoare culese peste vară.
Arhanghelii
Cea mai importantă sărbătoare a începutului de Brumar este Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, din 8 noiembrie, numită în Calendarul Popular „Arhanghelii”. În satele româneşti, sărbătoarea ţine trei zile, de pe 8 până pe 10 noiembrie. Prima zi este „Capul Arhanghelului”, a doua – „Mijlocul” şi a treia – „Coada Arhanghelului”. Se spune că cine va lucra în acest interval sacru de timp va muri în chinuri grozave. Femeile împart de pomană, aprind lumânări, împlinesc rânduiala cuvenită Moşilor de Arhangheli. Este perioada în care se aduc rugăciuni şi ofrande celor morţi în condiţii violente, pentru că tot acum „a fost omorâtă” şi vara.
În aceste zile finii aduc daruri naşilor. Acest lucru nu este