De aproape două luni, numele României apare constant în coloanele presei internaţionale sportive. Cuvinte pozitive, de laudă, o asociere de termeni un pic neobişnuită pentru felul în care România a fost percepută în plan extern în ultima perioadă. Totul, datorită unui singur om: Marius Tincu, căpitanul naţionalei de rugby a României.

Cupa Mondială de rugby din Noua Zeelandă a devenit istorie, însă ecourile ei nu s-au stins. Iar printre cei care continuă să anime valoroasa competiţie se numără şi un român: Marius Tincu. Inclus de specialişti în echipa ideală a grupelor, deşi România s-a întors fără victorie, taloneurul de 33 de ani a primit aprecierea majoră: a fost ales de presa britanică în cea mai bună echipă a Cupei Mondiale, alături de şase neo-zeelandezi, trei francezi, patru galezi şi un australian.

Campion al Franţei cu Perpignan în 2009, singurul român ce a dat eseu Noii Zeelande, la Cupa Mondială din 2007, omul meciului cu Scoţia, în debutul Cupei Mondiale din acest an şi jucătorul român care s-a regăsit în toate clasamentele superlativelor ale competiţiei din Noua Zeelandă sunt doar câteva dintre bornele pe care Marius Tincu le-a presărat în cv-ul său impresionant. Un tip care nu trăieşte însă din amintiri, după cum mărturiseşte, de o modestie specifică marilor campioni, jucătorul născut la Vânători (jud. Iaşi) a vorbit despre rugby, familie, sacrificii, laude şi dorinţe.

Marius, ai fost ales în cea mai bună echipă a Cupei Mondiale. Ce înseamnă pentru tine?

Este un lucru pozitiv pentru rugbyul românesc. Pentru mine e o satisfacţie, însă este important ca rugby-ul românesc să iasă în evidenţă, să se vorbească despre noi de bine. Cred că România are foarte mult de câştigat ca imagine, pentru că se vorbeşte de românul Marius Tincu, nu de jucătorul lui Perpignan sau de Tincu care evoluează în Franţa.

Eşti singurul jucăt