Pe o piață a muncii cel puțin tulburată, angajații români se „bat“ în certificări și cursuri. O investiție care se poate amortiza rapid, prin promovări sau măriri de salariu.

Pentru mulți români, o diplomă de licență sau de master nu mai este suficientă. După ce ajung să profeseze în domeniile alese, își dau seama că plafonarea nu este o soluție pentru a securiza un loc de muncă sau pentru a progresa profesional și financiar. „Simt că învăț ceva de viitor și vreau să îmi câștig traiul exclusiv din asta, în curând“, spune Robert Răducan despre cursurile de auditor energetic pe care le-a urmat.

Are 29 de ani, este din București și după ce a absolvit Facultatea de Constructii, s-a angajat în domeniu. Aflat la al treilea loc de muncă, în care făcea „același lucru, pe același salariu ca la început“, s-a gândit că nu i-ar strica o certificare de auditor energetic. A plătit aceste cursuri gândindu-se la viitor: deocamdată, legea nu prevede nicio pedeapsă pentru cei care nu își evaluează casele, însă de anul viitor, Robert este sigur că această lege va fi modificată. „În București sunt circa 300 de auditori, însă ar fi nevoie de un număr dublu“, spune Răducan, care nu ar fi putut să ia certificarea dacă nu ar fi avut experiență din domeniul construcțiilor.

După ce a absolvit un curs de auditor care a costat 600 de lei, a primit undă verde de la șefi să presteze astfel de servicii pentru companie și, implicit, un salariu mai mare. Aceasta este doar una dintre certificările la mare căutare, în așteptarea unei legi care să stimuleze piața. Dacă medierea ar deveni obligatorie înainte de judecarea în instanță, cei 1.500 de deținători ai acestei certificări ar fi copleșiți de cerere.

„Am cam zece cazuri de mediere pe an, pe care le rezolv în afara serviciului. E o activitate din care s-ar putea trăi, dacă legea ar obliga la med