Rinitele alergice şi astmul, care se agravează în sezonul rece, sunt puse de multe ori pe seama infecţiilor respiratorii şi sunt tratate greşit. Alergiile creează neplăceri nu doar primăvara, odată cu apariţia polenurilor, ci şi în sezonul rece.
În acest moment, mai există încă în aer concentraţii destul de ridicate de polenuri de la câteva plante sălbatice, cum ar fi pelinul. Polenul este mai abundent mai ales atunci când creşte umiditatea atmosferică. El provoacă reacţii alergice respiratorii de tipul rinitelor alergice şi astmului bronşic. Umiditatea favorizează şi formarea mucegaiurilor, care au acelaşi efect asupra persoanelor care au aceste alergii.
Frigul, un factor favorizant
Pe lângă acestea, odată cu venirea frigului, petrecem mai mult timp în spaţii închise, iar praful din casă conţine acarieni. Aceşti paraziţi microscopici se înmulţesc în condiţii de căldură şi de umiditate şi agravează simptomele de astm şi de rinită alergică. Sursă de alergii pot fi şi plantele de apartament sau substanţele toxice din mobila lăcuită. Pe de altă parte, „frigul şi variaţiile de presiune atmosferică sensibilizează organismul şi cresc vulnerabilitatea la alergii. Iar infecţiile cu virusuri, cum sunt cele respiratorii, frecvente în sezonul rece, interferează cu alergiile şi pot favoriza apariţia sau agravarea simptomelor specifice", spune medicul primar de boli interne şi alergologie Poliana Leru de la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti.
Cum le deosebim
Virozele şi alergiile respiratorii au simptome aparent asemănătoare. Virozele se manifestă prin tuse, secreţii nazale, prurit nazal şi/sau ocular. Însă tusea este şi un simptom al astmului, iar secreţiile nazale şi pruritul sunt manifestările principale ale rinitei alergice. Există însă câteva diferenţe, mai mult sau mai puţin subtile. Durata medie a unei răceli este de şapte-zece zile, pe c
