În patru ani, România nu a reuşit să "repare" efectele crizei cu banii de la FMI: din economie au dispărut 630.000 de joburi.
Două acorduri cu FMI de la începutul crizei şi cea de-a zecea misiune de evaluare care se încheie astăzi arată că până acum România şi-a făcut toate temele, însă cel mai important indicator - numărul de salariaţi - nu arată că economia şi-ar fi revenit: peste 630.000 de salariaţi au ieşit din statistici în ultimii patru ani.
Indiferent de semnalele încurajatoare pe care le-au dat ceilalţi indicatori macroeconomici în ultima perioadă- creşterea PIB-ului cu 3% în trimestrul trei al anului (faţă de T3 din 2010), reducerea ratei inflaţiei sub 4% anul acesta (în intervalul ţintit de BNR), creşterea salariului mediu net pe economie cu 14% (în august 2011 faţă de august 2008) sau scăderea ratei şomajului (avem sub 450.000 de şomeri şi una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Europa) - scăderea ratei de ocupare este statistica cea mai relevantă care arată că România nu reuşeşte să iasă din criză.
"Dacă am luat 20 de miliarde de euro de la FMI fără să creăm locuri de muncă, le-am luat degeaba. Cel mai important lucru e ca populaţia să fie ocupată, iar noi abia dacă reuşim să ocupăm jumătate din populaţia aptă de muncă. Oamenii nu au de lucru nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu au unde şi de aceea au ajuns să plece la muncă în străinătate", crede profesorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti.
Numărul de salariaţi a ajuns în august la aproape 4,2 milioane, fiind cu peste 630.000 mai mic faţă de statisticile de la începutul crizei.
Noul Cod al muncii, una dintre cele mai controversate legi care ar fi trebuit să reformeze piaţa muncii şi să sti
