Tăierea dobânzii-cheie de către BNR ar putea constitui, pe termen scurt, un sprijin pentru băncile locale, prin accesul la surse în lei mai ieftine de la banca centrală. Transmiterea acestui sprijin şi către economia reală, populaţie şi companii nu se va întâmpla însă prea curând.
Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la minimul istoric de 6%, punând astfel capăt unei perioade de 18 luni de inerţie. Pe de-o parte, mutarea băncii centrale a surprins majoritatea analiştilor, care se aşteptau abia anul viitor la prima tăiere, dar, pe de altă parte, un număr restrâns de economişti, printre care profesorul Daniel Dăianu, consideră justificată mişcarea BNR, fiind aproape forţată de scăderea puternică a ratei inflaţiei în ultimele luni.
După disiparea efectului majorării TVA, coroborat cu un an agricol de excepţie, care s-a văzut printr-o ieftinire puternică a legumelor şi fructelor, rata anuală a inflaţiei a coborât peste aşteptări în septembrie, până la 3,45%, de la 7,93% în iulie.
Decizia BNR, fără impact pentru clienţii băncilor
Atât prin comunicatul de politică monetară, cât şi prin consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, BNR şi-a manifestat speranţa că băncile vor înţelege mesajul şi vor ieftinii creditele.
Întrebat dacă mutarea BNR va avea vreun impact asupra costului creditelor pentru populaţie şi firme, Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR, cea mai mare bancă din România, a declarat că nu vede o asemenea influenţă. „Nu cred că există o relaţie prea strânsă între rata dobânzii de politică monetară a BNR şi dobânzile practicate de bănci la creditele acordate clienţilor, pentru că dobânzile percepute clienţilor depind de costurile de finanţare ale băncii şi marjele de risc practicate“, a
