Marţi, 8 noiembrie, creştinii marchează sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, numiţi în tradiţia românească şi Sfinţii Voievozi (ai oştirilor cereşti). Peste 1.300.000 de români vor sărbători ziua numelui, cu această ocazie, pentru că poartă numele Mihai, Mihaela, Gavril, Gabriel, Gabriela sau derivate din acestea.

O tradiţie populară susţine că Arhanghelii Mihail şi Gavril preiau sufletele celor morţi şi le conduc, după caz, în Rai sau în Iad, fiind înfăţişaţi cu aripi şi cu săbii. Ei sunt recunoscuţi de creştinătate ca îngeri, cei mai de seamă mijlocitori ai lui Dumnezeu.

Mihail este împlinitorul dreptăţii dumnezeieşti, purtând în mâna dreaptă sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer pe Lucifer, îngerul răzvrătit. Este rânduit de Dumnezeu ca dreptatea sa să biruiască în istoria mântuirii. Potrivit tradiţiei, la judecata de la sfârşitul chipului acestei lumi, morţii vor învia la glasul trâmbiţei sale. Misiunile acestui arhanghel sunt numeroase: el transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui ceresc; este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi alături de Satana împotriva lui Dumnezeu; tot Sfântul Arhanghel Mihail conduce sufletele morţilor spre poarta paradisului şi reprezintă principalul protector al oştirii creştine.

Gavril apare, în ambele Testamente, drept călăuzitorul spre adevăr şi vestitorul ceresc cel mai de seamă al Cuvântului dumnezeiesc. El a vestit că Fiul lui Dumnezeu se va întrupa din Fecioara Maria pentru mântuirea neamului omenesc. Tradiţia creştină mărturiseşte că Arhanghelul Gavriil a fost îngerul înveşmântat în alb care a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Hristos şi este recunoscut ca martor al Învierii Domnului. În icoane apare în veşminte sacerdotale, purtând în mână ori un crin, semnul veştii celei bune, ori o sferă cu însemnele lui Hristos, a