Referendumul privind regionalizarea şi desfiinţarea judeţului Constanţa de ieri ar putea să nu fie validat, toate sondajele indicând procente de participare la vor sub 50%. Motivul pentru care constănţenii nu s-au înghesuit să-şi exprime opinia au fost explicate de un istoric.

Profesorul universitar doctor Gheorghe Dumitraşcu este specializat în Istorie modernă şi contemporană şi spune că în România, referendumurile s-au făcut în general la nivel naţional şi pe probleme fundamentale.

„Problema regionalizării a fost prezentată ca fiind una stringentă pentru România, însă nu este. Au încercat să ne facă să credem că este urgent, prin modul în care a fost prezentată“, a afirmat profesorul universitar.

„Societatea este sătulă de minciună, de politic!“

El consideră că slaba participare la votul privind referendumul de ieri este o palmă dată clasei politice şi pe care aceştia ar trebui să o interpreteze ca atare. „Este un examen la care a fost supusă societatea românească, sătulă de minciună, de politic. Rezultatul indică dispreţul faţă de clasa politică şi politicieni, care sunt totuna cu interlopii şi jefuitorii de ţară“, a explicat specialistul cu privire la atitudinea electorilor faţă de o decizie politică, cum este cea a regionalizării teritoriale.

Două reorganizări în ultimul secol

Specialistul a spus că referendumurile regionale sunt folosite, în general, pentru a vota înfiinţarea sau desfiinţarea unei comune. În istoria recentă, România a trecut prin două reorganizări de acest gen. Prima a fost în anul 1938, sub domnia lui Carol al II-lea, când ţara a fost împărţită în opt ţinuturi, Constanţa fiind în ţinutul Marea. Cea de-a doua, cea actuală, a fost făcută sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, în anul 1964.