Zona euro trebuie să arate lumii că are un aşa numit „scut de protecţie" şi că acesta la rândul lui dispune de suficiente resurse. Apoi mai trebuie să dovedească faptul că poate susţine moneda unică şi nu doar că aşteaptă să vadă ce se întâmplă la Atena sau în Roma. „Trebuie să facem progrese şi în Bruxelles", a declarat astăzi George Osborne, ministrul de finanţe al Marii Britanici înaintea întâlnirii cu omologii săi în Bruxelles la Consiliul Ecofin.
În cazul în care Uniunea Europeană şi zona euro nu reuşesc să facă progrese pe acordul din 27 octombrie (n.n. de la Euro summitul organizat la Bruxelles) „vom vedea efecte dezastruase asupra economiei Europei, inclusiv asupra celei din Marea Britanie", a mai spus Osborne.
Mărimea şi funcţionarea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) ale cărui opţiuni au fost prezentate ieri noapte după întâlnirea Eurogrupului vor fi discutate din nou astăzi, la Bruxelles alături de regulile privind guvernanţa economică, recapitalizarea băncilor şi taxa pe tranzacţiile financiare.
În privinţa acestui ultim subiect, pus pe agenda Ecofin, ministrul belgian de finanţe, Didier Reynders a spus că, din cauza lipsei unui acord al G20, taxa ar putea fi aplicată în UE sau, cel puţin în zona euro.
Eurogrupul a prezentat luni seară modul de funcționare al fondului de salvare european, instrumentul financiar care ar urma să oprească răspândirea crizei datoriilor suverane, a cărui capacitate ar ajunge la 1.000 de miliarde de euro.
Cele două modalități de mărire a fondului de salvare european, așa-numita Facilitate pentru Stabilitate Financiară (FESF), au fost prezentate în detaliu luni seară de președintele FESF, Klaus Regling. Fondul de salvare va putea fi mărit fie prin sporirea creditului acordat obigațiunilor suverane, ceea ce ar înlătura fricile investitorilor și piețelor privind lichidi
