Camera Deputaţilor a aprobat, astăzi, în ciuda opoziţiei vehemente a istoricilor şi a arhiviştilor proiectul Legii Arhivelor Naţionale.

Conform acestui proiect, la propunerea UDMR, documentele din Arhivele Naţionale predate în custodie sau preluate „în mod abuziv de la cultele religioase” vor putea fi retrase din administrarea Fondului Arhivistic Naţional al României. Proiectul a fost adoptat cu 127 voturi "pentru", 117 voturi "împotrivă" şi 4 abţineri. Opoziţia a criticat acest proiect de lege.

Iniţiativa UDMR

Proiectul de act normativ care modifică Legea arhivelor e cam de multişor în Parlament. A intrat de mai multe ori în dezbaterea Camerei Deputaţilor, dar a fost retrimis de fiecare dată la Comisia de Cultură pentru a fi rediscutat. Comisia de Cultură a năşit practic modificarea din Legea Arhivelor care le dă ocazia cultelor să-şi ia documente de o importanţă deosebită.

Pe lângă reglementările privind falimentul sau desfiinţarea unor creatori de arhive, dar şi autorizarea unor deţinători de arhive privaţi, în proiectul de lege adoptat s-a strecurat şi modificarea vizând retrocedarea în natură a documentelor care au aparţinând odată cultelor. O altă schimbare adusă proiectului de lege a fost ca arhivele să nu fie înapoiate acestora până nu vor fi microfilmate, microfilmele urmând să rămână la Arhivele Naţionale.

Ce spun istoricii? „Retrocedarea arhivelor este o crimă”

Această iniţiativă legislativă a făcut vâlvă în rândul arhiviştilor, cercetătorilor şi istoricilor. „Adevărul“ şi „Historia“ au scris încă din primăvară despre această modificare a Legii arhivelor care aduce în curtea cultelor documente cu valoare istorică sau arhivistică pentru România.

Istoricii consultaţi atunci de „Adevărul“ cu privire la proiectul de retrocedarea a arhivelor către biserici au declarat la unison că acest dem