Viitorul ţării creşte cu spaima că poliţia îl poate corecta oricând la gramatică, aşă că inventeazi o limbă din ce în ce mai greu de înţeles. Mai ales pe net / Foto: Dan Marinescu / Intact Images Ştire senzaţională din celula de criză a limbii române. În timpul unei audieri, doi miliţieni din Cluj au bătut măr pe unul, fiindcă ăla a făcut pe deşteptul şi le-a atras atenţia asupra unei greşeli de gramatică. Miliţienii, ca în toate conflictele fără pericole, erau în unanimitate. L-au caftit până i-au scos tipului gramatica prin pene. Organele şi-au respectat statutul şi imnul dobândite încă de pe vremea lui Ceaşcă: „Miliţia este inima ţării, care bate, bate, bate...”.
Vina a fost a cetăţeanului, pe care l-a mâncat undeva. Etic, psihologic şi psihiatric, calculase greşit. „Bă, şi-a zis el, dacă le atrag fin atenţia că au plesnit cu pixul un dezacord gramatical, ne-am putea înţelege ca între noi, intelectualii.” I-a ieşit pe nas. Ciocnirea de la Cluj este semnificativă pentru statutul limbii române care este. Care e snopită la bac, reabilitată în universităţile private, reciclată în academiile de manele.
La urma urmei e şi de înţeles, dacă în limba română există torţionari, vor exista şi disidenţi, care o vor încasa. Koky & Pitzy comentează fenomenul limbii pe bloage: „K d-aya e lymba vye, so yncaseze”.
BraNconaj sau Branko Nero
Când vorbeşti de siluirea limbii române în grup, eziţi. Ce-o fi mai rău?
– Să înjuri în 3 D? (înjurături şi dat la gioale)
– Să-ţi treci duşmanul prin toate mocirlele, ca anvelopele de iarnă cu M + S?
– Să scandezi împreună cu Traian Igaş, ministrul miliţienilor jigniţi gramatical: braNconaj... braNconaj. (Igaş a provocat o dezbatere pe forum: cum se scandează, branconaj sau branconero? Răspuns pe blog de piţipoancă: Branko Nero, fa inkultoooo...)
– Sau, ultima ipostază, să o iei de nebun după
