E greu cu politicienii romani. Populismul si demagogia sunt, parca, incrustate in codul lor genetic. De orice parte a baricadei ar fi, stanga sau dreapta, atat cat se mai poate vorbi in Romania despre vreo ideologie, ei nu se pot desprinde de modul clasic de a gandi - "doar noi va vom salva, doar noi stim cum, impreuna cu ceilalti va indreptati spre dezastru".
Iar adevarul asta e - ne indreptam oricum intr-acolo. Cu unii poate mai repede, cu ceilalti ceva mai incet.
Romania este condusa in prezent de FMI si alte cateva banci europene si mondiale. Ce este paradoxal e ca si asa Guvernul Boc este atat de neputincios, de haotic si dezarticulat, de populist si infricosat de perspectiva alegerilor, incat nu se poate abtine sa nu comita ticalosii repetate.
Faptul ca nu exista nici cea mai palida coerenta in actiunile si declaratiile guvernantilor tradeaza nu doar nestiinta lor, dar mai ales panica in fata unei crize care i-a depasit demult.
Sa ne amintim doar ultimele luni. Ei ba dadeau inapoi si restul din taierile anului trecut, ba impozitau pensiile. Ba infiintau dintr-un spirit populist ordinar economate pentru pensionari, ba nu inghetau toate veniturile. Peste alte cateva zile anuntau iarasi indexari ale pensiilor, pentru ca dupa o saptamana sa mareasca din nou veniturile bugetarilor, dar doar in a doua jumatate a anului 2012. Adica, fix inainte de alegeri, ca nu care cumva sa uite alegatorul prost ca Boc i-a dat, nu i-a luat.
Ultimele discutii au ajuns la deficitul bugetar de anul viitor, care se vrea unul dintre cele mai austere din lume. Ciudat e ca, pentru a intra in marja de eroare anuntata de presedinte, undeva intre 1,7% si 2,5%, adica sigur sub un 3%, nimeni nu stie exact de unde se va taia si la ce se va renunta. Cu atat mai mult cu cat, acelasi presedinte ne asigura ca nici salariile si nici pensiile
