Prinţul Paul de România aşteaptă decizia instanţei prin care tatăl său să fie declarat fiul lui Carol al II-lea. Sursa: EVZ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca astăzi un episod important, poate chiar ultimul, dintr-un serial întins de chichiţe avocăţeşti pe aproape 60 de ani. Prinţul Carol Mircea al României a fost recunoscut drept fiu legitim al Regelui Carol al II-lea în mai multe instanţe din Europa. Casa Regală nu e de acord şi se luptă din 1955 să întoarcă decizia.
O miză dublă: istoria şi moştenirea
Magistraţii români sunt însărcinaţi să judece un proces de "exequatur", recunoaşterea unei hotărâri judecătoreşti pronunţată de un tribunal străin. Practic, se decide dacă Carol Mircea Grigore va fi recunoscut şi în România, după decizia unei instanţe supreme din Portugalia, acceptată de magistraţii din Franţa şi Marea Britanie, drept fiul legitim al lui Carol al II-lea. E o decizie cu o miză dublă. În primul rând, e vorba de cea istorică, în al doilea rând, dacă decizia luată în 1955 în Portugalia va fi acceptată, se schimbă ordinea la împărţirea moştenirii regale.
Prinţul Paul de România ar avea 62,5% din averea regală
În anii ’50 şi ’60, tribunalele din trei state europene au decis ca averea Regelui Carol al II-lea al României să fie împărţită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea şi Mihai, fiecăruia revenindu-i 37,5% - şi ultima sa soţie, Elena Lupescu, care ar fi avut dreptul la 25%. Ulterior, Prinţului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit şi partea moştenită de văduva Regelui. În total, 62,5% din averea Casei Regale.
Miza e una uriaşă, o avere formată din clădiri istorice, bijuterii arhitectonice, cum ar fi Castelul Peleş din Sinaia, şi diverse obiecte de artă. Prinţul Paul de România spunea că ar fi 40 de tablouri din colecţia regală care ar fi fost scoase d
