În ultima săptămână, Balcanii au fost mai prezenți ca de obicei pe agenda politicii externe românești. Mai întâi, președintele Traian Băsescu a făcut o vizită de stat la Belgrad, unde a avut două principale obiective: îmbunătățirea relațiilor economice cu Serbia și, totodată, a statutului minorității românești (vlahe) din această țară. Apoi, câteva zile mai târziu, premierul Emil Boc a participat la summitul Inițiativei Central Europene, tot la Belgrad, unde a discutat despre două posibile proiecte româno-sârbe: o nouă hidrocentrală pe Dunăre (Porțile de Fier 3) și construcția unei autostrăzi Timișoara-Belgrad.
Relațiile bune cu Serbia – la nivel economic, dar și politic – rămân așadar o prioritate a politicii externe românești. Lucrul acesta avea să fie accentuat și de Traian Băsescu care avea să declare că, în total acord cu poziția Belgradului, România nu a recunoscut și nu recunoaște independența Kosovo.
“Un lucru extrem de important pentru noi este legat de evoluția situației din provincia sârbă Kosovo. România nu a recunoscut și nu recunoaște independența Kosovo și credem că o soluție negociată, în care sârbii din Kosovo, în orice caz, trebuie să aibă sentimentul că instituțiile sârbești îi servesc și îi protejează, trebuie să existe”, a declarat Traian Băsescu, citat de Mediafax.
Băsescu a mai spus că, pentru moment, “nu există nicio analiză care ar putea spune că România ar trebui sau ar putea să recunoască Kosovo”. “Ne menținem poziția afirmată încă de la începutul acestei dispute. Nu avem condiții pozitive pentru Kosovo”, a conchis șeful statului român.
Chiar dacă evită să discute la timpul viitor („nu am recunoscut și nu recunoaștem…“), mi-aș permite, totuși, să îl contrazic pe președintele Băsescu. Există deja argumente în favoarea recunoașterii Kosovo (exprimate în analize serioase), iar în plus apar semnale că în curând România