Sigur, nu există nici un anotimp în care să fim scutiţi de boli şi nici un sezon ideal pentru a fi bolnav! Ne gândim acum cu nostalgie la vara ce s-a încheiat, perioadă în care nu au lipsit recomandările medicale specifice, care atenţionau asupra pericolelor deshidratării sau insolaţiei. Iată că acum alte lucruri stârnesc îngrijorarea. De exemplu, sezonul rece este extrem de nefavorabil bolnavilor cardiaci! Din cauza frigului creşte frecvenţa, dar şi gravitatea crizelor de angină pectorală, tensiunea arterială are tendinţa de a fi mai ridicată şi incidenţa infarctelor este mai mare.
Riscul de infarct este semnificativ în primele două-patru săptămâni după instalarea frigului şi continuă să crească pe măsură ce temperaturile scad. Astfel, la fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare, riscul de infarct miocardic creşte cu 2%. Aceşti bolnavi trebuie să se protejeze împotriva efectelor frigului, să îşi adapteze activităţile şi să îşi dozeze eforturile, uneori fiind necesară şi o ajustare sau schimbare a tratamentului (care va fi făcută desigur de medicul curant).
Şi alte organe sau structuri din torace (de exemplu: esofagul, vasele mari, plămânii) pot da dureri la acest nivel. Mai mult, inervaţia complexă face ca suferinţe ale unor organe abdominale (cum ar fi: pancreasul, vezica biliară, stomacul) să se manifeste prin dureri toracice. Ca totul să fie şi mai complicat, există şi situaţii în care durerea de origine cardiacă se prezintă atipic, localizându-se în spate, în abdomen, în gât, umăr, braţ sau degete.
Şi dacă asocierea durerii toracice cu o maladie cardiacă este uneori forţată, cam acelaşi lucru se întâmplă şi cu intensitatea durerii.
În mod clasic, durerea cardiacă, în special cea din infarctul miocardic, este violentă, severă. Totuşi, pe lângă gradul personal de percepţie, există şi alte diferenţe not
