Consiliul Concurenţei: În ultimii ani am avut trei strategii energetice naţionale. Există în toate o instabilitate, o lipsă a obiectivului final

Transelectrica: Simţim un vid legislativ, lipsa unei legi care ar garanta finalizarea proiectelor

Kinstellar: Autorităţile române par să se bazeze pe întinderea procedurilor de infringement

Orice strategie, indiferent de domeniul pentru care este concepută, are un ţel, un scop bine definit. O strategie este un plan pe termen lung, prin care se urmăreşte îndeplinirea unui anume obiectiv. Strategia noastră energetică nu pare însă să urmărească, în mod clar, atingerea unui anume ţel, fiind, mai degrabă, un plan preliminar, o schiţă, fără a se cunoaşte cu exactitate care sunt etapele de parcurs. Aceasta a fost concluzia unanimă care s-a tras ieri în cadrul unei conferinţe pe tema energiei.

Amintind că, în ultimii 5-6 ani, România a avut trei strategii energetice naţionale, dar niciuna care să aibă o viziune a obiectivului final, Valentin Mircea - membru al Plenului Consiliului Concurenţei, a subliniat că s-ar impune crearea unui Minister al Energiei, lucru dorit deopotrivă de oamenii de afaceri care activează în domeniul energetic, cât şi de potenţialii investitori. "Lipseşte o viziune asupra obiectivului final, deşi avem un minister cu rol de reglementare în domeniul energiei. Avem MECMA (Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri), dar ne-ar trebui un Minister al Energiei. Aşa îşi doresc investitorii. În ultimii ani am avut trei strategii energetice naţionale. Prima în care se vorbea despre înfiinţarea unei singure companii energetice, un mamut naţional care să cuprindă marile companii din domeniu, o a doua, bine pusă la punct pe latura tehnică, în care se dorea înfiinţarea a două mari companii energetice naţionale - Electra şi Hidroenergetica -, şi ultima, prin care s-au înfiinţat C