Preşedintele României va da ochii astăzi, la Berlin, cu cea mai puternică femeie din lume. De când cu criza zonei euro, Germania deţine rolul de conducător al Uniunii Europene.
Un rol pe care, după unii, îl împarte cu Franţa, iar după alţii, nu-l împarte cu nimeni. Întrevederea Merkel-Băsescu are loc într-un moment dificil pentru Uniunea Europeană. Ecourile ultimelor rătăciri politice de la Atena nu s-au stins, iar următoarea pe listă pare a fi Italia. Germania a fost nevoită să ridice din nou tonul, cerând rigoare şi responsabilitate. România, pe model german?
România nu este Grecia - liderii de la Bucureşti nu contenesc să o spună. Preşedintele Băsescu va trebui să convingă la Berlin că România urmează „modelul german" şi că, spre dosebire de Grecia, este un elev-model. Guvernul se pregăteşte să trimită la Parlament un proiect de buget cu un deficit extrem de strâns, de sub 2 la sută din PIB.
Aşadar, mai puţin faţă de nivelul de 3 la sută, prevăzut de „regula de aur" pentru menţinerea stabilităţii financiare, pe care statele din zona euro s-au angajat să o respecte. Iar la Bucureşti, cuvântul de ordine este „prudenţă", ceea ce ar putea suna bine la Berlin.
Traian Băsescu s-a pronunţat, recent, în favoarea ideii Statelor Unite ale Europei. Aceasta îl plasează iarăşi pe aceeaşi lungime de undă cu Berlinul, susţinător puternic al ideii Europei unite. Dar, surpriză. Marţi, la Strasbourg, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a susţinut ideea unei Europe federale pentru cei 17 din zona euro şi confederale la nivelul tuturor celor 27. Un mod à la française de a le servi partenerilor Europa în două viteze. Întrebarea este dacă, la Paris, Bucureşti dar şi Berlin se înţelege acelaşi lucru atunci când se vorbeşte despre Statele Unite ale Europei. Întâlnirea Merkel-Băsescu ne poate oferi indicii. Şi tot marţi, directorul Fondului Monetar Internaţional
