Toma Rădulescu a scormonit o viaţă în istoria personalităţilor României şi a completat cu zeci de mii de piese patrimoniul Muzeului Olteniei.

Este o mare de date istorice şi, dăruit fiind cu „bucuria descoperirii“, continuă să caute răspunsuri la propriile întrebări, dar şi la cele venite aproape în fiecare ceas al zilei de la cei din jurul său. Comparaţia cu enciclopedia o lasă în seama acestora şi o alege pe cea cu modestia, una din învăţăturile primite de la tatăl său, preotul Nicolae Rădulescu, de la care i s-a tras pofta de carte şi respectul faţă de oamenii cu amprentă memorabilă în istorie.

Curiozităţi legate de trecutul Cetăţii Băniei, de marile familii boiereşti, de nume cu răsunet în teatrul românesc şi în literatură, precum Amza Pellea sau Marin Sorescu, îşi găsesc răspunsul la Toma Rădulescu. „Am vorbit cu Amza Pellea când stătea pe strada Salcâmului, la numărul 12. Era un anticomunist convins, soţia îi fusese persecutată“, povesteşte muzeograful, care a scris şi despre strămoşii lui Marin Sorescu, demonstrând că vin din părţile Buzăului.

Click pe poze pentru GALERIE FOTO CU MUZEOGRAFUL TOMA RĂDULESCU

Atent la tot ce mişcă în jurul său îşi aminteşte că era încă din vremea copilăriei, de unde păstrează pe retină sărăcia în care ajunsese să trăiască boierul Barbu Drugă sau ţăranii dezrădăcinaţi care îşi făceau case din chirpici, când simţea puternic lupta de clasă şi apăsarea dată de statutul de băiat de preot. După ce a absolvit Facultatea de Istorie la Bucureşti, în 1971, a venit la Muzeul de Artă din Craiova, iar trei ani mai târziu a fost transferat la Muzeul Olteniei.

Cercetarea de teren, „din adresă în adresă“, l-a adus în mijlocul mărturisirilor despre elita românească. A cunoscut urmaşii unor personalităţi precum Nicolae Titulescu, Alexandru Macedonski, Theodor Aman, Jean Mihail, Gheorghe