Diagnosticul de cancer „dărâmă“ din punct de vedere psihic pe oricine. De aceea, la fel de importantă ca vizitele medicale este ridicarea moralului prin consiliere specializată. În ţările dezvoltate, în imediata apropiere a secţiilor de oncologie se află cabinete psihologice, unde mai mulţi psihoterapeuţi completează echipa medicală ce are în grijă bolnavii de cancer.
De altfel, în momentul anunţării diagnosticului de cancer, bolnavul este luat imediat în primire de către un psihooncolog, care se asigură că acesta nu va primi vestea ca pe o condamnare la moarte. Iar din acest moment, vizitele medicale sunt întotdeauna asociate cu şedinţe de consiliere psihologică, la care uneori participă şi familia bolnavului de cancer.
În România, doar unele instituţii sanitare cu profil oncologic au în cadrul lor un psihoterapeut, care nu face faţă numărului mare de bolnavi. Prin urmare, în cele mai multe cazuri, ajutorul psihologic nu este acordat cum se cuvine în spitalele româneşti.
Depresia şi anxietatea, principalele riscuri
Impactul psihologic al diagnosticului de cancer este atât de mare, încât de multe ori, boala, şi aşa necruţătoare, vine la pachet cu o serie de probleme de ordin psihic ce pot degenera în depresie şi în anxietate. „Vestea că o persoană are cancer este traumatizantă pentru psihicul acesteia. În funcţie de personalitatea sau de istoricul ei de viaţă, această traumă se va manifesta în comportament. Astfel, pot apărea simptome din sfera manifestărilor anxioase sau cu alură depresivă, spune psihologul Cristina Ionescu de la Fundaţia „Sfânta Irina". Intensitatea simptomelor este diferită. De aceea, tratamentul psihologic este esenţial şi este întotdeauna special pentru fiecare persoană în parte. Citește și:
Optimismul ne întăreşte în lupta cu bolile Persoanele optimiste, mai ferite de boli
Gândirea negativă duce la pasiv