De 16 ani de când au fost înfiinţate prin programul de privatizare în masă, SIF-urile nu reuşesc să se desprindă de sub controlul politicienilor şi al celor câţiva oameni care le administrează după bunul plac. Ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5% ar fi primul pas care ar permite celor care investesc milioane de euro în aceste companii să preia controlul şi asupra modului în care sunt administrate activele de peste 1,5 mld. euro.

Votul favorabil al Comisiei de buget şi finanţe din Camera Deputaţilor asu­pra proiectului de ridi­care a pragului la SIF-uri re­prezintă primul pas realizat după aproape doi ani pentru majorarea limitei de deţinere la 5%.

Acest proiect, care a fost primit cu mult entuziasm de investitori în iunie 2009, când a fost iniţiat, ar putea fi mo­torul schimbării la faţă a SIF-urilor după 16 ani în care aceste companii au fost administrate aproape discreţionar de o mână de oameni, care nu s-au gân­dit de fiecare dată la interesele acţio­narilor pe care-i reprezintă.

Toţi cei care au bani pe bursă, de la micii investitori până la brokeri şi mari fon­duri de investiţii, cer de ani de zile intra­rea în normalitate, adică să li se res­pecte drepturile şi să li se dea posibi­li­tatea să se implice în conducerea SIF-urilor şi să decidă asupra dividen­de­lor distribuite. Pragul de 1% aplicat şi inter­pretat după propriile interese ale administratorilor SIF a limitat până acum accesul investitorilor privaţi în consiliile de administraţie şi a îm­pie­dicat în numeroase rânduri acţionarii să se pronunţe asupra unor decizii im­portante, precum valorificarea par­ticipaţiilor deţinute la BCR.

Cu toate astea, acum când proiec­tul a revenit în atenţia parlamentarilor, reacţia investitorilor a fost mai curând ti­midă. Acţiunile SIF-urilor au crescut ieri cu 3-7%, mult mai puţin decât o făceau în toamna lui 2009, c