Schimbarea legislaţiei a crescut numărul salariaţilor şi a adus la buget 12 milioane de euro, din amenzi date pentru muncă la negru. În România sunt în acest moment 5.258.000 de salariaţi activi.

Cifrele provin din Revisal, aplicaţia informatică pentru înfiinţarea şi completarea registrului electronic de evidenţă a salariaţilor. La 31 octombrie s-a încheiat termenul pentru depunerea acestor aplicaţii şi de aici a rezultat noul total de salariaţi unici, cu CNP-uri şi toate elementele de identificare.

Joburi scoase în zona albă

Numărul de 5.258.000 este cu aproximativ 200.000 de persoane mai mare decât cel existent anul trecut în octombrie. Nu este vorba de joburi noi, apărute miraculos în perioadă de criză, ci de locuri de muncă scoase la suprafaţă de patronii care foloseau lucrători la negru. Lucrul este confirmat de ministrul Muncii, Sulfina Barbu, care spune că salariaţii s-au înmulţit după intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii. Evoluţia pozitivă se reflectă şi în contribuţiile sociale, care au crescut cu 14,9%, în septembrie anul acesta, faţă de septembrie anul trecut. Cu alte cuvinte, este vorba de persoane care lucrau probabil la negru şi pe care firmele i-au angajat după 1 mai cu acte în regulă, de teama amenzilor şi a dosarelor penale.

Petru Dandea, vicepreşedinte al Cartel Alfa, crede că aceşti noi salariaţi au ieşit la suprafaţă datorită Codului Muncii şi că nu avem de-a face cu joburi noi. Dar, spune Dandea, de ce era nevoie de modificarea totală a legii, când exista o soluţie simplă şi rapidă: „Puteau modifica, de mult timp, sancţiunile. Modificau un singur articol şi creşteau legile. Nu au vrut să facă asta, deoarece există şi firme ale unor politicieni sau apropiaţi ai partidelor care folosesc munca la negru. Mai mult, de ce era nevoie de modificarea întregului Cod, în detrimentul angajaţilor, pentru a face acest lucru?", înt