Investitiile publice reale din primul semestru au scazut si au reprezentat numai 1,6% din PIB, in timp ce guvernul se lauda cu 6,4%, scrie Ziarul Financiar. Mult-asteptatele investitii noi finantate si receptionate de stat in prima jumatate a aces­tui an, care ar fi trebuit sa impulsioneze economia s-au pabusit in realitate cu aproape 60% fata de aceeasi perioada a anului trecut dupa stan­dar­dele europene de evidenta bugetara (ESA 95), avertizeaza Consiliul Fiscal. Aceasta cadere arata ca de fapt Guvernul nu a facut in mare parte decat sa achite facturi restante din anii trecuti, legate de investitii care au contribuit la PIB in anii trecuti. De ase­me­nea, arata de ce nu se simt in economie inves­titiile cu care se lauda autoritatile si reflecta inclusiv impactul companiilor de stat care si-au restrans bilanturile in criza. Imaginea contrasteaza puternic cu datele oficiale prin care Guvernul clameaza o cres­tere de circa 30% a cheltuielilor de investitii in semestrul I. Cum se explica aceasta contradictie? Gu­vernul face raportari conform asa-numitelor standarde "cash", in care evidentele bugetare inregistreaza doar fluxurile de bani efectiv pla­tite, adica o cheltuiala de investitii apare nu­mai atunci cand este achitata, cifrele rega­sin­du-se in executiile bugetare publicate de Mi­nisterul Fi­nantelor. In schimb, pe metodologia euro­pea­na ESA 95 (European System of Accounts), cheltuielile apar in scriptele bu­getare doar atunci cand se inregistreaza anga­ja­mentul de plata si se emite factura. In traducere, aceasta inseamna ca pe hartie si in discursurile oficiale sunt foarte multe pro­gra­me, exista si alocari bugetare in crestere, dar in realitate investitiile noi ale statului sunt la pa­mant. Indiferent de modul de raportare, inves­titiile care conteaza sunt cele care se vad in PIB. Pe standarde ESA, in primul semestru din 2011 investitiile publice aveau o p