Monitorizarea pe justiţie impusă României şi Bulgariei este o lecţie bună şi pentru Bruxelles, şi pentru ţările care sunt în diferite stadii de negociere cu UE.

Experţi pe justiţie din şapte ţări din estul şi sudul Europei, europarlamentari şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au susţinut ieri la Bruxelles, la prezentarea unui studiu comparativ pe reforma sistemelor judiciare prezentat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), că monitorizarea pe justiţie, impusă de Comisia Europeană (CE) României şi Bulgariei, este o lecţie bună şi pentru Bruxelles, şi pentru ţările care sunt în diferite stadii de negociere cu UE: Croaţia, Serbia, Macedonia, Ucraina, Moldova.

„Şi pentru Uniunea Europeană, acest mecanism a fost ceva nou. Nu a existat un model, o reţetă. Dar la capătul celor cinci ani de monitorizare am învăţat două lucruri: pe de o parte, presiunea externă este eficientă, dar, pe de altă parte, recomandările vagi nu ajută", a spus Laura Ştefan, expert român anticorupţie. Ea a explicat cazul României şi criticile ultimelor rapoarte ale CE. „Acest mecanism are şi critici, şi susţinători. Are opozanţi în special din cauza percepţiei că este un instrument care impune sancţiuni. Dar problema era a acquis-ului care nu acoperea aceste probleme ale statelor nou-intrate", a precizat şi Antoinette Primatarova, expert bulgar pe justiţie.

Fără MCV nu am fi văzut corupţii

Mecanismul pentru Verificare şi Cooperare în justiţie (MCV) a fost bun, eficient „şi foarte folositor", este de părere Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, acum europarlamentar. Ea susţine că, fără această monitorizare, în România nu ar fi existat instituţii care să lucreze în domeniul anticorupţiei. Alţi experţi au susţinut că cea mai mare presiune în privinţa reformelor sistemelor judiciare trebuie pusă în perioada de preaderare când voinţa şi responsabilitatea politicie