În SUA, patria fotbalului american, baseball-ului sau baschetului, un român a demonstrat că poţi avea succes şi la soccer. Acesta a povestit, într-un interviu exclusiv acordat site-ului Gsp.ro, diferenţele uriaşe dintre fotbalul american şi cel românesc, cum a reuşit să ajungă campion la fotbal în sală, dar şi cum este să fii coleg de echipă cu un fotbalist idolatrizat

La doar cîteva zile după plecarea din România, s-ar fi întors acasă. Acum, nu ar mai părăsi ţara sa adoptivă. Îl cheamă Adrian Bumbuţ, are 27 de ani şi ascunde în spate o poveste încununată de succes, pe care, cu mult bun simţ şi modestie, o expune fără exagerări, încercînd să minimalizeze tot ce a reuşit în decursul celor zece ani petrecuţi în State.

- Adrian, cum ai ajuns în Statele Unite?

- Cînd aveam vreo 17 ani, părinţii mei au primit joburi aici. Nu am avut încotro, a trebuit să vin şi eu. Nu mi-a convenit, la început vroiam acasă... Pînă să ajung la facultate, mi-a fost foarte greu, cînd vii aici din Europa, arăţi foarte diferit! Noroc cu Liberty University, care, practic, mi-a schimbat viaţa în bine.

- Cum aşa?

- Am cunoscut oameni de calitate, mulţi au început să mă placă din simplul motiv că eram altfel! Mă apreciau pentru felul în care mă purtam, mă îmbrăcam, chiar şi pentru accentul meu diferit. Dar cea mai plăcută experienţă a reprezentat-o începutul carierei mele de fotbalist.

Ajutat de un român

- Cum a fost startul?

- Prima oară am evoluat la la Liberty Flames, echipa colegiului. Jucam bine, eram apreciat, dar vroiam mai mult. Aşa că, prin intermediul lui Cristi Neagu, un român stabilit aici, în USA, am ajuns la echipa lui de amatori, Fredericksburg Gunners. Nu puteam juca pro, aici nu ai cum să evoluezi la o echipă de profesionişti în timpul facultăţii.

- Cît este de popular soccerul în Statele Unite?

- Nu este atît de mediatizat