"Oamenii au o capacitate extraordinară de a face faţă unor realităţi multiple", a spus Roger Griffin în timpul conferinţei "Modernism and Terrorism", susţinută joi, 27 octombrie, în cadrul proiectului "Cultura bate criza" - conceput de Sorin Alexandrescu şi organizat cu sprijinul Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii şi al Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I".

Roger Griffin este profesor de Istorie modernă la Oxford Brookes University, autorul a peste 120 de studii despre modernism şi fascism, precum şi a două monografii: The Nature of Fascism şi Modernism and Fascism. The Sense of a Beginning under Mussolini and Hitler.

În ce fel se modifică noţiunea de terorism, percepţia asupra lui de la o ţară la alta, de la un individ la altul?

Pentru o persoană din România, nu va avea un impact foarte puternic, întrucît nu au existat experienţe directe ale unor atacuri teroriste asupra societăţii româneşti. Prin comparaţie, Franţa, de exemplu, s-a confruntat cu terorismul în timpul Războiului algerian de Independenţă, prin Frontul Naţional de Eliberare; la fel şi Spania – care a avut parte de mai multe decenii de atacuri ETA. Multe ţări au trăit experienţa terorismului, dar acesta s-a întins neuniform pe glob. În cazul unora dintre ţări, atinge o coardă sensibilă, pentru altele – nu prea. Fiecare ţară are propria imagine asupra terorismului, răsfrîntă prin intermediul experienţei istorice: ruşii se gîndesc la ceceni, americanii – la 11 septembrie, cei din Sri Lanka – la Tigrii Tamili, astfel că profilul şi impactul terorismului variază enorm.

Ce tipuri de terorism aţi identificat în studiile dvs.? Cum îşi aleg teroriştii ţintele?

Există mai multe tipuri de terorism şi depinde de context. În noua mea carte – The Metapolitics of Terrorism. From the Sicarii to the New Knights Templars (Palgrave, 2012 ) – încerc să fac o d