Lovitura de stat din interiorul Partidului Comunist Bulgar a dus la alungarea de la putere a dictatorului Todor Jivkov şi la căderea regimului comunist, dar nu a reuşit să deschidă drumul pentru reformarea instituţiilor şi economia de piaţă, comentează portalul Novinite. Sursa: www.novinite.com
Bulgarii au avut ulterior tendinţa de a idealiza trecutul, iar cel de-al 33-lea an sub conducerea lui Jivkov este văzut acum ca o "epocă de aur", comparativ cu dominaţia corupţiei şi criminalităţii, care au urmat.
Există, în acelaşi timp, o foarte puternică idee că lovitura de stat din 10 noiembrie nu a fost un act democratic, ci un complot bine pus la punct de către comunişti, astfel încât ei să rămână la putere. "Dizidenţii" bulgari, în ciuda numărului lor foarte mic şi a diferenţelor de statut social, au fost creaţi de securitate şi implantaţi în sânul societăţii, spun criticii.
"Detronarea" dictatorului
În ciuda anchetării unor acuzaţii legate de fraudarea banilor statului, dictatorul Jivkov, care a murit în 5 august 1998, nu a fost niciodată condamnat, dar după 1990 a fost arestat la domiciliu.
În cei 22 de ani de la evenimentele din noiembrie 1989, Bulgaria a avut o Mare Adunare Naţională şi şase parlamente obişnuite, precum şi 12 prim-miniştri.
În 10 noiembrie 1989, la câteva ore după căderea Zidului Berlinului, Comitetul Central al Partidului Comunist a organizat o întrunire de urgenţă, în care Jivkov a fost forţat să demisioneze din funcţia de şef de partid şi şef de stat.
Lovitura din partid a fost dată de cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Jivkov, Iordan Iotov, Dobri Dzhurov, Dimitar Stanişev (tatăl premierului bulgar Serghei Stanişev, între 2005-2009), Stanko Todorov, Grisha Filipov şi Georgi Atanasov.
Primele mişcări democratice
Petar Mladenov a fost ales preşedinte al partidului şi apoi, în
