Fostul vicepreşedinte al BCE, Lucas Papademos, va fi noul premier al Greciei, a anunţat agenţia elenă de presă ANA, citată de Agerpres.
După cât se pare, răspunsul la problemele uriaşe ale zonei euro ar fi înlocuirea premierilor aleşi cu experţi economici – oficiali aprobaţi veniţi de la instituţiile europene. În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, este susţinut din greu pentru acest post. În Italia, numele lui Mario Monti, un alt economist şi fost comisar european, este frecvent menţionat. Poate că sunt lipsiţi de un mandat democratic, dar sunt extraordinar de bine priviţi la Frankfurt. În ce anume constă marea atracţie exercitată de tehnocraţi?, se întreabă ziarul britanic Financial Times în ediţia de miercuri.
Dacă vreodată Europa modernă va avea nevoie de lideri curajoşi şi carismatici pentru a-şi trece ţările lor cu bine prin vremuri tulburi, atunci acesta este momentul. În schimb, este ca şi cum echipajul de pe ”Starship Enterprise” ar fi ajuns la concluzia că căpitanul lor Jean-Luc Picard nu mai este omul potrivit şi a venit vremea să cheme Borg-ii /dronele humanoide descrise în serialul TV Star Trek, n.red/. Aceste maşini eficiente de calcul, care conduc prin măsuri nepopulare în zona euro cu strigătul de luptă ‘rezistenţa este zadarnică’, sunt după cât se pare la ordinea zilei. Confruntate cu o criză profundă, ţările europene odată mândre se pregătesc în esenţă să cedeze puterea lui Ernst&Young.
Premisa că vremurile dure necesită experţi, mai degrabă decât politicieni, nu este nouă. Unele dintre cele mai rele regimuri din timpurile moderne au fost precedate de guverne având ceea ce s-ar putea numi o abordare tehnocrată. Printre marii tehnocraţi istorici se numără şi Robert McNamara, ministrul american al apărării şi primul susţinător al escaladării în Vietnam. Şi Italia a avut astfel de oameni, în spe
