În nuvela „Arcul de Triumf“, Erich Maria Remarque redă povestea unui chirurg german: refugiat în Franţa înainte de al Doilea Război Mondial, acesta lucra clandestin în diferite spitale din Paris, făcând operaţii chirurgicale de mare succes. Deşi o personalitate chirurgicală de înaltă ţinută, personajul lui Remarque nu putea lucra oficial pentru că nu avea dreptul de şedere în Franţa, fiind urmărit de poliţie. Operaţiile sale erau astfel consemnate în documente cu numele altor confraţi, apreciaţi dar puţin înzestraţi profesional. Acest medic talentat era cazat într-un hotel ieftin şi seara îşi petrecea timpul într-un local, consumând o cantitate importantă de calvados pentru a uita de situaţia mai mult decât grea în care se afla. Cazul amintit este doar un exemplu de „ratare“ în cariera medicală. Există însă numeroase alte variante ale fenomenului. Medicii din România se află, în această perioadă, într-o situaţie similară. Mulţi sunt dezorientaţi, fără perspective, cu suport financiar minim, cu greutăţi multiple, neputându-şi asigura un trai decent. Riscul de depresie este prezent şi, de aici până la consumul de alcool, uneori nu e decât un singur pas. După cum ştim, alcoolul afectează creierul uman. Efectele se produc la toate nivelurile funcţionale: cognitiv, emoţional, neurologic, motor, vestibular, dar şi sistemic. Este evident că efectele alcoolului asupra sistemului nervos central depind de cantitatea şi frecvenţa consumului de alcool, vârsta la care a debutat consumul de alcool şi timpul de expunere, vârsta, gradul de educaţie, sexul, fondul genetic, istoricul familial în ceea ce priveşte alcoolismul, expunerea prenatală, starea de sănătate etc. Alcoolul poate produce afectarea temporară a memoriei, după numai câteva înghiţituri. Pe măsură ce creşte cantitatea ingerată, creşte şi gradul afecţiunii. Cantităţi mari de alcool, consumate mai ales à j